Puntea României cu Ucraina

Standard

După redeschiderea Podului Istoric care face legătura între România şi Ucraina (n.n.: este vorba de punctul de trecere a frontierei româno-ucrainene pe podul de peste Tisa dintre localităţile Sighetu Marmaţiei şi Slatina), m-am dus şi eu acasă… după aproape 4 luni de zile. În sfârşit, nu mai trebuia să merg pe la Cernăuţi sau Halmeu.

În drumul meu spre casă, păşind pe podul de lemn, mă cuprindea un sentiment… ciudat şi plăcut, în acelaşi timp. De fapt, până să păşesc pe pod, m-am simţit, într-un fel, acasă… Podul este frumos, curat de această dată, cu steguleţele României şi Ucrainei, ce să mai zic, mă bucur foarte mult că acest pod a fost redeschis. Parcă se trece mai civilizat, în unele zile…

Îndreptându-ne spre pod, eu şi încă un prieten, am văzut coada lungă de biciclişti care aşteptau să treacă şi ei graniţa cu Ucraina. Noi, fiind studenţi, ne-am gândit că nu ar trebui sa ne simţim obligaţi să stăm la coada bicicliştilor, aşa că am trecut pe lânga ei şi am rugat un funcţionar al Poliţiei de Frontieră să ne dea voie să trecem în faţă. Din spate se auzeau deja nemulţumiri, toţi se uitau lung la noi de ce „ne băgăm în faţă”. O doamnă cu bicicleta s-a trezit că trebuie să acţioneze şi ea şi a zis în rusă: „Nazad, nazad!”. Văzând că nu reacţionăm în nici un fel, a ţipat şi în română: „Înapoi, înapoi!”. Atunci am întrebat-o: „Doamnă, de câte ori pe zi treceţi frontiera?”. „O dată”, mi-a răspuns ea. „Dar de câte ori pe săptămână?”, am mai întrebat-o. „De şapte!”, a spus femeia răspicat. Astfel, am încercat să-i explic că, în schimb, eu trec pe acolo doar de câteva ori pe an, nu ca ea, în fiecare zi, cu ţigări. Dar… ce folos! Au ţipat toţi, în continuare şi, văzându-ne paşapoartele, au început să exclame: „Apăi da, dacă sunt ruşi îi lăsaţi!”. Urât din partea lor şi jignitor fiindcă le-am explicat că suntem ROMÂNI de dincolo de Tisa.

Sper să se civilizeze lumea cât de cât, cu timpul, mai ales traficanţii de ţigări care vin câte de 10 ori până la jumătatea podului şi preiau cartuşul de ţigări pentru a-l vinde la Sighet. Oare de ce nu sunt sancţionaţi pentru asta? Unde sunt camerele de luat vederi despre care se tot vorbea că vor fi instalate?!

Sergiu Dan

(student, anul IV, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti, cetăţean ucrainean de naţionalitate română, domiciliat în Maramureşul Istoric din dreapta Tisei, în localitatea românească Apşa de Mijloc)

www.dincolodetisa.blogspot.com

21.07.2008

Anunțuri

Un răspuns »

  1. Am „dat” intamplator peste acest blog…si ma bucur ca s-a intamplat acest lucru:)
    In numele romanilor de dincolo de Tisa_va multumesc_pentru ca ii „aratati” Romaniei.
    PS: va multumesc si pentru ca ati postat pe blog articolul meu:)
    Succes in continuare
    Sergiu Dan

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s