Conform datelor ultimului recensământ din 2001, în Ucraina, 258.619 dintre persoane s-au declarat “moldoveni”, iar 155.130 persoane s-au declarat români sau au declarat în calitate de limbă maternă, limba română. Aceştia trăiesc risipiţi de istorie în trei regiuni importante ale Ucrainei: Cernăuţi, Transcarpatia şi Odessa.

Generalităţi

Majoritatea absolută din cei 32.152 de etnici români din Transcarpatia trăieşte compact între Tisa şi Carpaţii ucraineni, la graniţa cu România. Etnicii români trăiesc în principal in raioanele Teaciv (Teceu) – 21.300 de persoane (12,4% din populaţia raionului, faţă de 11,7 % în 1989) şi Rahiv (Rahău) – 10.500 de persoane (11,6% din populaţia raionului, faţă de 11,2% în 1989). Circa 300 de etnici români există şi în alte raioane din regiunea Transcarpatia. Cele două raioane reprezintă un areal românesc compact din Ucraina şi constituie populaţia majoritară absolută ân 13 localităţi.

Învăţământul

În raioanele Teceu şi Rahău funcţionează 11 unităţi cu predare în limba română, două şcoli mixte (româno-ucrainene) din care 7 şcoli medii de nivel I-II (primar-gimnazial), 6 de nivel I-III (primar-gimnazial-liceal) şi un liceu, respectiv Şcoala nr. 2 din Slatina declarată de către autorităţile ucrainene drept liceu, dar care întâmpină dificultăţi în activitatea sa din lipsă de cadre specializate. Toate aceste şcoli însumează 4.541 de elevi şi 357 de cadre didactice.

În raionul Teceu sunt înregistraţi un total de 2975 de elevi şi 225 de cadre didactice (Apşa de Jos – 1.001 elevi/67 cadre didactice, Podişor – 200/18, Valea Malului – 75/10, Topcino – 260/16, Strâmtura – 366/27, Bouţu Mic – 124/13, Cărbuneşti – 209/15, Slatina – 566/47, la liceul din Slatina fiind înscrişi în acte 25 de elevi).

În raionul Rahău sunt înregistraţi 1.566 de elevi şi 132 de cadre didactice (Biserica albă – 311 elevi/34 de cadre didactice, Apşa de Mijloc – 908/60, Dobric – 193/15, Plăiuţ – 154/23).

În 13 dintre aceste şcoli, la conducere se află ca directori etnici români, astfel: Valentina Borca – Apşa de Jos, Gheorghe Opriş – Bouţu Mic, Dumitru Buga – Bouţu Mare, Mihai Popovici – Strâmtura, Larisa Kovaci – Podişor, Galina Dumitraş – Valea Malului, Mihai Opriş – Slatina, Rodica Kamerzan – Topcino, Mihai Clementiev – Biserica Albă, Gheorghe Marina – Apşa de Mijloc, Ioan Huzău – Dobric, Dan Nuţu – Plăiuţ.

În cadrul Universităţii Naţionale din Ujgorod funcţionează o secţie de învăţământ superior în limba română unde, o dată la doi ani, sunt alocate 10 locuri pentru potenţialii studenţi de etnie română, însă calitatea actului de predare datorită slabei dotări didactico-materiale lasă mult de dorit.

Organizaţii româneşti

În Transcarpatia se află constituite mai multe organizaţii aparţinând românilor maramureşeni, unele cu o activitate mai febrilă, altele existente doar declarativ, astfel:

-Asociaţia social-culturală „George Coşbuc’’, fondată în 22 octombrie 1989, înregistrată pe 24 ianuarie 1990 şi reînregistrată oficial pe 24 iulie 1994, având ca preşedinte pe Gheorghe Opriş.

Societatea culturală „Ioan Mihaly de Apşa”, înregistrată pe 18 august 1999, la Teceu, având ca preşedinte pe Vasile Iovdi.

Uniunea Regională „Dacia” din Transcarpatia, înregistrată în anul 2001, având ca preşedinte pe Ion Botoş.

Asociaţia Primăriilor româneşti din dreapta Tisei, înregistrată în anul 2004, având ca presedinte pe Gheorghe Berinde, primar în localitatea Biserica Albă.

Societatea Tineretului Român “Mihai Eminescu”, înregistrată pe 2 septembrie 2003, la Ujgorod, al cărei preşedinte este Ion Bococi, dar despre a cărei activitate nu se cunoaşte nimic concret.

Probleme

În Transcarpatia, apar cu unele intermitenţe şi cu mari dificultăţi de ordin financiar două publicaţii în limba română, “Apşa” (de unde au fost culese, de altfel, majoritatea acestor date statistice) şi “Maramureşenii”, însă tipărirea acestora a încetat în ultima perioadă datorită dificultăţilor de ordin financiar-material. În schimb, deşi reduse ca număr de ore de difuzare, românii beneficiază de programe tv şi radio în limba maternă oferite de departamentul de resort din cadrul Societăţii de stat de televiziune şi radio din Ujgorod. Numai că etnicii români se plâng că programele nu sunt reprezentative şi cu adevărat atrăgătoare, iar singura consolare vine de la programele tv ce mai pot fi recepţionate cu chiu cu vai de pe teritoriul României. Românii din Transcarpatia nu suferă doar din aceste cauze, ci şi pentru că fondul de carte în limba română, în ciuda unor eforturi făcute, râmâne în continuare insuficient, la fel ca şi schimburile socio-culturale cu “fraţii” din România…

8 răspunsuri »

  1. Sunt Ilie Sauciuc,dinlocalitatea Paltinu, judetul Suceava. Doresc sa desfasor un proiect cu o scoala cu predare in limba romana de la dumneavoastra.La noi in sat sunt ucraineni/hutuli.

  2. Ma numesc Vasile Barsan si sunt violonist de profesie am cintat in cadrul orchestrei populare a Filarmonici de Stat Arad si am predat vioara la Scoala de Arte Sighetu Marmatiei.
    Actualmente locuiesc in SUA de 14 ani dar am vizitat Ukraina de trei ori in ultimi 2 ani (Cernauti).Acolo am inteles ca ”Liceul Roman ”a iesit primul in topul celor mai bune scoli din Cernauti in 2008!.
    Intrebarea mea este ” De ce duc lipsa scolilr romane din Transcarpatia, de manuale sau de profesorii?”
    Am de gind daca va ingadui Bunul Dumnezeu sa ma reintorc in tara si poate sa intru in politica…Dar pentru mine este dureros
    cum romani nu sunt uniti asa cum au fost demult,sau asa cum sint ungurii in Romania care vorbesc ungureste peste tot ba au si sectie in limba maghiara la cea mai mare universitate din tara Babes Boyai, chiar si la medicina in Tirgu Mures…

    Am impresia ca romanilor din Ukraina le este rusine de ,limba lor …sau de Romania …or nu vreau ca sa sa stie ukrainieni sa aiva probleme ca sunt ”volohi”(valahi)
    Din punctul meu de vedere problema este din ambele parti..
    Dar accentul cade pe voi ”Rominilor din dreapta Tisei”
    Voi trebuie sa va faceti auziti in Ukraina in Romania la UE.
    Chiar tu care o sa citesti acest articol”puneti intrebarea ” Ce ai facut tu ca Romania sa aiva ce ia fost luat de Stalin prin tratatul Ribentropp – Molotov”. Cel putin simbolic…
    Fa sa sa stie ce eu personal am auzit una dintre cele mai triste povesti ”Cum cineva lucra la cimp si a incarcat caruta cu porumb si a trecut tisa inspre casa ,dar a lasat pe o fetita sa aiva grija de restul de porumb care ramasa sa nu -l fure cineva pina sa intoarce…Timpul pina el sa dus si intors, au venit trupele ruse si pe fetita au luat-o iar lui iau spus ca nu mai are voie sa treaca riul , pentru ca dincolo de riu este Rusia. Daca este adevarat , atunci asta este o poveste demna de a fi auzita de Uniunea Europeana !.
    Personal sunt dispus sa ma implic in a colabora in viitor cu romani din Ukkraina !.
    Dar cu oameni care se simt romani in singe !. si vreau ca limba si istoria sa ramana !.
    Scrieti-mi , dar numai cine vrea sa puna umarul Romane !

  3. Este imbucurator faptul ca cel putin invatamantul in limba materna incepe sa prinda contur. Sunt convins ca in continuare se va contura din ce mai mult acest fapt. Cred ca ar fi necesar ca noi romanii din tara muma sa ii ajutam pe cei de acolo cu donatii de carte si alte materiale care i-ar putea ajuta sa nu isi uite graiul stramosesc.

  4. O surpriza placuta ca inca mai exista scoli si organizatii romanesti in Ucraina subcarpatica. Din nefericire atat noi romanii de oriunde, dar si statul roman nu facem mai nimic pentru salvarea noastra,sau a memoriei noastre.
    In afara de zonele istorice : Maramuresul istoric, Bucovina intreaga, Pocutia(Ivano-Francovsk), dincolo de Nistru, au trait in restul Ucrainiei si Rusiei pana acum cca 50 de ani in zone relativ compacte peste alte 2 milioane de romani Ei au disparut cum au disparut prin asimilare si instrainare inca cca o,2-0,35 milioane de romani in Polonia, Slovacia, Ungaria, alte cca O,6-1 milioane romani in fosta Yugoslavie , 0,4-0,6 mil in Bulgaria, acelasi numar pentru Grecia. In zonele respective dispar in prezent ultimele urme si marturii ca acolo se vorbea si simtea romaneste pana acum cateva decenii.
    Aceiasi situatie este valbila si pentru Romanii din restul lumii inclusiv USA, Canada etc…
    Nu stiim sa ne respectam nici ca natie nici ca tara, nu stiim sa fim uniti, mandri de neam. Aproape ca ne ferim sa spunem ca suntem romani si atunci… traim, ce traim si o ducem, cum o ducem. Sunt de parere ca trebuie sa ne unim si sa ne organizam ,nu neaparat politic. Sunt atatea ONG, fundatii , asociatii culturale etc care fac sau incearca sa faca lucruri minunate dar din pacate lipseste forta care ti-o da actiunea concertata , sau coordonarea, iar statul nostru nu face nimic.

  5. Numele meu este Gheorghe Cohut si sunt din Slatina(Solotvino, Ucraina). Sunt in clasa a-11-cea de la liceul raman din Slatina. Neplacut este faptul ca noi ducem lipsa de carti in limba romana si nu putem sa studiem foarte multe in limba noastra materna ci in rusa sau ucraineana. Este foarte rau mai ales pt cei care ar vrea sa-si continue studiile in Romania. Iar pt mine si inca cativa consateni de-ai mei de la ansamblul folcloric „Florile Tisei”este destul de greu ca sa ne gasim haine autentice maramuresene.
    Nici relatiile dintre romani si ucraineni nu sunt foarte bune.
    De exemplu cu doua saptamani in urma eu si cu cativa prieteni am mers la Lvov la meciul de fotbal dintre Ucraina si Romania 3-2. Pt ca ne-am bucurat la golurile Romaniei era sa luam bataie de la ucrainenii intre care ne aflam.
    Acestea nu sunt singurele cazuri in care suntem dezavantajati de faptul ca suntem ramani. De multe ori trebuie sa ascundem acest lucru. Noroc cu podul de peste Tisa de la noi din Slatina, fiindca putem foarte usor sa mergem in excursii, la odihna sau la rude in Romania. Acest pod trebuie sa fie ceva care ne uneste ci nu ne desparte pe noi,romanii din stanga si dreapta Tisei. As dori sa se petreaca cat mai multe activitati intre Romania si localitatile romanesti din Ucraina.

  6. Pingback: Minoritatea romaneasca din Ucraina « CER SI PAMANT ROMANESC

  7. Sunt profesoara de matematica la Colegiul tehnic „Emanuil Ungureanu” din Timisoara Romania Si doresc o colaborare cu o scoala Romaneasca din Ucraina

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s