Arhive pe etichete: Dacii

Disperarea înăbuşită a unui tânăr etnic român din Ucraina

Standard

Despre tinerii de etnie română din regiunea Transcarpatia, Ucraina, se spune că, din cauza educaţiei ce le-a fost insuflată, sunt oarecum „sălbăticiţi” când vin în contact cu semeni de-ai lor din România: sunt circumspecţi, cu un mod de relaţionare mai degrabă introvertit, te scrutează cu privirea în care se citeşte un soi de reţinere amestecată cu neîncredere. Nu le este la îndemână să vorbească deschis şi explicit despre condiţia lor de român. Îşi poartă povara de trăitori „enclavizaţi” fără revoltă sau fără a se victimiza, cu o demnitate ancestrală, simplă, maramureşeană. Parţial, toată această atitudine este totuşi şi o consecinţă a noianului de promisiuni de sprijin pe care, de-a lungul timpului, diferiţi „reprezentanţi din patria-mamă”, de diferite ranguri, le-au făcut, dar nu le-au onorat.

Din când în când, însă, câte o voce sparge această monotonie a tăcerii, dar o face fără stridenţe, iar din rostirea sa răzbate o disperare înăbuşită. Mesajul emoţionant al unui tânăr etnic român din Transcarpatia vine să confirme acest lucru.

Citeşte întreg articolul aici: http://www.reinvierea.org.ro/romani/articole/20-disperarea-inabusita-a-unui-tanar-etnic-roman-din-ucraina.html

Malaia Kopania sfidează Sermisegetusa Regia

Standard

Aşezată în regiunea Transcarpatia, din Ucraina, în „buza” comunităţii româneşti de acolo, Malaia Kopania se dovedeşte a fi un izvor istoric nebănuit. Şeful şantierului arheologic, Viaceslav Kotigorosko, profesor la Universitatea Naţională din Ujgorod, a încercat la început să abată atenţia de la descoperirile făcute şi să evazioneze caracterul lor dacic, dar amploarea şi specificul mărturiilor nu a putut fi negat.

Pe măsură ce, în parteneriat cu Muzeul Judeţean Satu Mare, lucrările au avansat, descoperirile sunt pe cale să consacre o cetate dacică de inestimabilă însemnătate, un centru care, prin elementele sale, se poate dovedi chiar mai important decât faimoasa Sarmisegetusa Regia şi, totodată, deşi până acum nu s-a îndrăznit acreditarea acestei teorii, un capitol care să rescrie istoria despre spaţiul formării poporului român şi care să legitimeze, o dată în plus, comunitatea românească din Maramureşul Istoric drept condescendentă directă a dacilor liberi!

Încununarea cercetărilor arheologice minuţioase a venit o dată cu campania de săpături din 2008. Astfel, arheologii sătmăreni au descoperit cea mai mare şi reprezentativă cantitate de bijuterii dacice după vestitele brăţări din aur.

Potrivit directorului Muzeului Judeţean Satu Mare, Viorel Ciubotă, „în cimitirul dacic de la Malaia Kopania au fost descoperite mai multe obiecte din aur, un torques (colan) şi o brăţară. Torques-ul a fost purtat la gât, fiind confecţionat din trei sârme groase din aur şi capete de îmbinare lucrate minuţios, ornamentate printr-o reţea de sârmuliţe. Obiectul a fost descoperit în stare fragmentară, având o greutate de peste 400 de grame. În forma completă avea o greutate de peste un kilogram. Foarte probabil că torques-ul a fost purtat de un aristrocat dac de rang înalt. Brăţara este ornamentată prin şiruri de globule şi are o greutate de peste 70 de grame”.

Viorel Ciubotă a mai precizat că obiectele confecţionate din aur sunt deosebit de rare în arealul culturii dacice, situaţia aceasta fiind explicată prin existenţa unui „monopol regal” al exploatării aurului.

În cursul campaniei de săpături din 2008, la Malaia Kopania au mai fost descoperite piese de podoabă din argint, bronz şi fier, unsprezece spade îndoite ritual, trei săbii curbe dacice (sica), mai multe vârfuri de lance şi pinteni.

Cimitirul de la Malaia Kopania, considerat drept cel mai mare cimitir din arealul dacic, a ieşit la veală în luna iulie. Şeful Secţiei Arheologie din cadrul Muzeului Judeţean Satu Mare, Robert Gindele, a explicat: „Este vorba despre un cimitir de incineraţie, în care am descoperit până acum zeci de morminte. Defuncţii au fost puşi pe rug, osemintele calcinate depuse în urne şi îngropate în pământ. În mormintele de femei au fost descoperite bijuterii, fibule, catarame, inele şi verigi, în timp ce în mormintele bărbaţilor au fost descoperite arme, printre care şi unele foarte spectaculoase, precum spade îndoite, o armă specială numită fica – un fel de sabie cu un singur tăiş, pinteni, vârfuri de lance şi alte obiecte. Descoperirea este cu atât mai importantă cu cât ritualul de înmormântare al dacilor este foarte puţin cunoscut, la Malaia Kopania descoperindu-se mai multe morminte decât au fost descoperite vreodată în tot arealul Marii Dacii!”.

Mormintele datează din perioada lui Burebista, fiind descoperită şi o monedă grecească din argint din acea perioadă. Până acum, în cetatea de la Malaia Kopania au mai fost descoperite şi urmele unui atelier de turnat fier, inclusiv bucăţi de fier neprelucrat care urmau să fie topite, o monetărie şi un atelier de confecţionat râşniţe pentru măcinatul grâului.

Poate că, acum, finalmente, Ministerul Culturii şi Cultelor din cadrul Guvernului României va conştientiza în sfârşit importanţa şi valoarea sitului de la Malaia Kopania şi Viorel Ciubotă NU va mai trebui aproape să se milogească pentru a obţine fondurile necesare continuării cercetărilor. Asta dacă nu cumva, deranjată de amploarea descoperirilor şi de semnificaţia lor istorică, partea ucraineană nu va rupe colaborarea cu specialiştii muzeului sătmărean fiindcă, deocamdată, acordul de colaborare scadent în 2008 nu a mai fost reînnnoit în ciuda insistenţelor lui Victor Ciubotă!